Friday, February 12, 2010

Berlin £3

Ninge. Ninge, nge nge nge. Am o perna mlastinoasa in care dorm, ori incerc. Azi am cautat magazine cu dvd-uri de cumparat. Am gasit magazine cu dvd-uri de inchiriat si magazine cu dvd-uri scumpe in germana. Am gasit un soi de centru cultural/expozitie/spital de nebuni abandonat care era urias, vechi si mirosea foarte tare a iarba. Inauntru erau exponate sculpturi din suduri. Foarte frumos. Am mancat la thailandezi ca orice berlinez respectabil. Am mancat la thailandezi sushi si ceai. Apoi ceai indian latte intr-un loc numit ambulanta. Apoi spre singurul buncar anti-raid aerian deschis publicului din berlin. E o intreprindere privata. Buncaru e al unei familii. E buncaru in care fugeau oamenii din gara distrusa din apropiere atunci cand americanii bombardau ce-a mai ramas din gara. Parea ceva serios. Am intrat si ne-a intampinat un clovn. Lonelyplanet zicea ca-i interesant. Pretul a fost redus pentru ca nici una din parti n-avea marunt. Si afara ningea, ngea, ngea. Am intrat si era un Haunted House. La primele camarute era ceva cu istorie, ceva cu manechine in pozitii compromitatoare in timp ce erau scuturate de sange sau in timp ce li se transfuziona sange din miei. Apoi locul a abandonat orice pretentie de a avea vreun aport istoric si au aparut vampirii si liliecii. De asemenea, un cap de mort care sufla aer spre tine. Dintr-un motiv sau altul. Acum beau bere. Mergand la etajul superior al buncarului in care se adaposteau berlinezii impotriva bombelor, am gasit mai multe panze de paianjan si un angajat al buncarului care aparea din intuneric sa te sperie. Ma gandesc ca s-au gandit ce l-ar enerva cel mai tare pe Hitler. Si probabil dintr-o lista de 5, intre sinagoga, teren de baschet, banca si shawormerie au decis ca o casa a ororilor l-ar fute destul de tare pe Hitler. Asa ca in buncar acolo te atacau liliecii. Debusolati, deznadajduiti,  descumpaniti si alte adjective cu D, am luat-o in jos pe scari spre ceea ce trebuia sa fie partea serioasa a intreprinderii. Am gasit un buncar cu multe hartii pe pereti din care traduse in engleza doar alea pe care aveau chef sa le traduca, in rest ziare vechi si doua televizoare in custi, ca sa nu fugi din buncar cu ele. Aproape am adormit in fata unuia dintre televizoare. Ma gandeam ca la banii aia dupa ce m-a fugarit un retardat cu masca din intuneric, macar as putea strecura un pui de somn. Dar nu. Am decis ca vom merge la Checkpoint Charlie muzeu, care este muzeul zidului berlinului si este foarte mare, foarte scris si foarte serios. Mai scris si mai serios decat am fi putut noi asimila dupa ce ne-a fugarit o maimuta prin intunericul buncarului lui Hitler. Erau carti scrise pe peretii aia. Carti. Dupa primele doua ore nu mai intrau informatii in cap despre zidul ala. Era un pic ca si cum cineva a muscat din wikipedia si-a vomitat-o pe peretii din Checkpoint Charlie. Nu o priveliste-mbucuratoare. Dupa ce am contemplat daca sa incep sa fut ca un retardat globul pamantean urias dintr-una din camere si dupa ce am decis sa nu pentru ca era o camera atintita spre mine, probabil pentru ca multi altii incercasera sa futa globu' ala inaintea mea, m-am mai plimbat un pic prin scris si am vazut tot felul de alte lucruri despre care as putea sa spun nimic.


Am coborat si mi s-a prezentat ocazia sa cumpar pietricele din zidul berlinului la 15 euro. Am zis pas ca astept pana cand o sa pot sa cumpar pietricele din World Trade Center. Inapoi in kreuzberg unde cinele se-nvart in jurul cifrei de 4 euro, am mancat mancare si am baut mai mult ayran. Cand sa plecam, am vazut ca unul din ayranele pe care le luasem expira azi. Am prezentat problema cu politete turcului gras si l-a schimbat pe ayranu expirat si ne-a mai dat unul in plus. Asta e ospitalitate orientala. Daca nu-ti place produsu' meu iti mai dau unu gratis. 

Inca o zi in care nu am gasit magazinul de dvd-uri. Cautarea chiar continua, anume maine, cand o sa mai caut si alte magazine de dvd-uri. Pana una alta, mai am o poza din muzeul lui Checkpoint Charlie, dupa momentul ala critic in care am decis ca n-o sa incerc sa fut globu'. 

Tiganas si Reagan

No comments:

 

Free Blog Counter