Monday, October 19, 2009

you're a fucking inanimate object


In Bruges - L-am vazut a treia oara. Chestia e ca in momentul de fata englezii mi se pare ca au cel mai bun cinema european. Pe stilul lor foarte propriu, cel putin in momentul asta pot sa numesc trei filme In The Loop, The Boat That Rocked si asta care sunt teribil de british. In primul rand scriitura pentru In The Bruges este foarte foarte buna, dupa ce Martin McDonagh a luat oscarul pentru best short in 2004 el zice ca s-a simtit obligat sa faca cel mai bun film pe care putea sa-l faca el altfel s-ar fi scufundat in oblivion, recte, teatru. Iar scurtul este foarte brut si foarte cu Brendan Gleeson, mai mult sau mai putin pe aceeasi tema, anume vina. Iar vina este elementul predominant in filmul cu asasini teribil de uman al lui McDonagh. Pentru ca guvernat de vina, un sentiment eminamente uman, desi personajele sunt toate, intr-un etalon clasic al moralei, niste scarnavii. Asta si este exceptional la In Bruges, sunt trei personaje , toti gangsteri, toti trei omoara pentru bani. Dar nu este nimic glorificat in asta, nu este De Niro-ul din Casino al lui Scorsese, nici Al Pacino, nici Fredo, aici sunt niste personaje teribil de empatizabile cu. Am inteles ca n-ar trebui sa inchei propozitii cu "cu", dar, iata. Si de fapt, in ciuda faptului ca nu este neaparat un film condus de idei, toata ideea e ca in ceea ce priveste oamenii comportamentul lor teoretic rau, nu? Omoara oameni. Comportamentul rau si deciziile nasoale sunt luate din acelasi defect al umanitatii, nu dintr-unul psihologic patologic, ci pur si simplu pentru ca sunt prin excelenta oameni. Merita, filmul asta, absolut din plin, oscarul (nu pentru spectatori, ci pentru business, ca o validare convingatoare) pentru scenariu. Pentru ca nu exista artificii narative, toate elementele (inclusiv midgetul) sunt folosite spectaculos astfel incat converg in sfarsitul apoteotic. Fucking Bruges...

No comments:

 

Free Blog Counter